Credință mare din binecuvântări mici

Israeliții în Egipt au fost salvați de Dumnezeu prin minuni, chiar și la ieșire. Dar ei au fost neascultători continuu de Dumnezeu. Citind în Scriptură putem cu ușurință să ne simțim competenți și plini de mândrie…

Îndrăznim a crede și uneori chiar mințile noastre sunt umplute cu ideea că, dacă am fi văzut minunile pe care Israel le-a văzut, noi nu le-am fi uitat. Și-am auzit-o de la amvon…

Într-adevăr, am putea presupune, pe bună dreptate, că nici unul dintre noi nu a văzut vreodată o mare despărțită, un râu transformat în sânge sau mană din cer. Dar, credem că dacă noi am fi văzut cu ochii noștri, nu am fi acționat niciodată atât de necredincioși și neascultători ca Israeliții față de Dumnezeu.

Dacă ne uitam la versete Biblice într-un mod greșit, putem afirma că n-am văzut pe Dumnezeu niciodată să facă o minune “mare”, atunci când Dumnezeu ne binecuvântează cu miracole “mici” în fiecare zi. Job-ul, familia sănătoasă, relațiile, chiar mântuirea, sunt toate daruri, binecuvântări.

Iacov spunea în epistola sa că fiecare dar bun vine de sus, de la Dumnezeu. Și dacă darurile noastre bune vin de la Dumnezeu, atunci trebuie să înțelegem clar că ele nu vin datorită nouă, ci vin de la Dumnezeu.

Acest lucru poate și trebuie să se reflecte într-o experiență umilitoare, care să ne permită să avem încredere în Dumnezeu mai mult, încercând în același timp să nu fim ca Israeliții, care păreau să uite continuu lucrările miraculoase ale lui Dumnezeu în viețile lor.

Și doresc ca Dumnezeu să ne deschidă ochii… Să-i deschidă să-I vedem minunile mai bine. Iar din binecuvântările ”mici”, să avem o credință mai mare!

Sursa:  ciresarii.ro

Paul Burdet