Nickbags: Vladimir Pustan - Cum să biruim descurajarea

Nickbags: Vladimir Pustan - Cum să biruim descurajarea: CireșariiTv Sfânta Treime Beiuș 28 februarie 2016

Nickbags: Vladimir Pustan - A doua chemare

Nickbags: Vladimir Pustan - A doua chemare: Biserica Sfânta Treime Beiuș 21 februarie 2016 Video by Fundația Cireșarii

Facebook, intre lumina si întuneric.

    Rugat de un prieten sa ma bag si eu puțin pe subiectul " Facebook", am hotărât sa scriu câteva banalități dar poate si câteva  lucruri utile pentru unii.
    Pentru mine această rețea de socializare nu reprezintă prea mult, dovada este si profilul personal destul de rar actualizat cu câte ceva nou. Pe de alta parte este mediul ideal , alaturi de alte câteva rețele sociale, pentru a-mi expune punctele de vedere.
   Are foarte multe funcții, unele chiar interesante in schimb ce altele parca sunt instrumente de măsură pentru gradul de prostie aflat in mintea si in viață unora.
   Cum vad eu Facebook-ul?
      In primul rand rețeaua de fata este paradisul lașilor. De ce? Tocmai pentru ca majoritatea deținătorilor unui cont nu au nici măcar curajul de a-si pune poza de profil cu ei, multi fiind reprezentați de mâțe mici, cascade frumoase sau de cai alergând prin valuri, ca si cum nu ar fi destulă dovada lașității aceasta, din spatele unor astfel de profile apar uneori niste comentarii atât de acide încât chiar te miri de unde atâta curaj de la mâța mica si frumoasa.
    Apoi intervine un alt aspect pe care eu nu l-am putut trece cu vederea, si acesta se numește in cazul in cazul fetelor cont de "pițipoance" in care se regăsesc nelipsitele boturi de rață, fete urcate pe capotele mașinilor, poze care pentru mine au un mesaj foarte clar, si anume " nu suntem prea deștepte, dar suntem foarte ușuratice ".
   La băieți e puțin mai complicat, aici aceste conturi se numesc " Like a bou ", si de ce tocmai bou, pentru ca din dorință nestăvilită de a devenii un adevărat Boss, saracii băieții pun pe profil poze in care apar ei un compania vreunei fete, doar ca poze e făcută noaptea ai ei poarta ochelari de soare. Mai apar si poze in care " mici întreprinzători " își fotografiază averile, doar că acestea reprezintă de cele mai multe ori pensiile bunicilor, cea mai tare era una in care " boss-ul" își atarna-se de gât bonurile de masa, ei când hotărăști să  postezi asemenea poze te transformi rapid din " Boss" in Bou cu B mare.

   Facebook-ul este locul in care cel puțin prostia este dusa la un nivel superior celui cunoscut si întâlnit intr-o zi obișnuită.
   Cu siguranță se întâlnesc si lucruri educative si drăguțe, cum ar fi poze de familie, întâlniri intre prieteni, versete biblice, cuvinte de încurajare si multe altele.

      Prietenia pe Facebook este virtuala, relațiile sunt virtuale, ridichiile si merele din Farmville sunt virtuale, fapt care duce ca până la urma excesul de virtual sa transforme omul in unul virtual, unul care nu își mai oferă locul in tramvai unui bătrân, unul care se crede la fel de puternic ca si cel din spatele monitoriului, unul care uita adesea sa salute. Nu judec persoanele ce utilizează sfânta rețea, judec persoanele sau mai bine zis prostia care sa prezinta in toată grandoarea ei pe sfânta rețea.
   Va salut si va iubesc  ...   Si nu uitați ca romanii sunt un neam din care s-au ridicat oameni ce au influențat istoria dintr-un mod pozitiv, si aici nu ma refer la acei romani care deschid orice lacăt ...

" Fier pe fier se ascute".

     Privind puțin in urma, am hotărât sa scriu acest articol despre anturaj si efectele anturajului.
 Anturajul poate influenta si schimba un om , o persoana in doua feluri, fie pozitiv fie negativ.
Când vorbim despre acest subiect trebuie sa știm ca exista doua posibilități prin care sa fi partea unui anturaj.

     Prima posibilitate este prin aderare, prin alipire, fiind atras de ideologiile grupului respectiv, de acțiunile întreprinse de grup, fiind atras de comportamentul sau stilul de viață a unuia sau a mai multor membrii din grupul respectiv căutând astfel modele după care sa iti ghidezi viață, comportamentul, actiunile.
     A doua posibilitate este prin atragere sau prin determinare, oferind persoanei in cauza diferit beneficii, precum un anumit statut, anumite obiecte, in unele cazuri atragerea unei persoane intr-un grup se face chiar in urmărirea unor scopuri, acestea fiind uneori cat se poate de sincere alteori fiind cat se poate se viclene, căutând o persoana care sa fie băgata in fata in anumite probleme.
   Anturajul, este si va rămâne locul in care un caracter poate fi finisat sau poate fi distrus. Am inceput prezentând cele doua posibilități prin care se poate devenii membrul unui anturaj, tocmai pentru a putea prezenta mai departe principalele motive pentru care o persoana adera sau este determinata sa afie partea  unui grup, in cazul nostru fiind acesta un anturaj.
  In primul rand, un tanar, o persoana adera la un grup, pentru ca actiunile lui sunt asemanatoare daca nu chiar la fel cu cele practicate de grupul vizat. Un tip care adora cititul, cartile, va cauta mereu prezenta unor oameni care pot impartasii cu el aceleasi idei, aceleasi pasiuni.
  O persoana adera la un grup, impartasind aceleasi idei si trairi din dorinta de a se afirma, si chiar daca va trebui sa faca anumite compromisuri care negresit vor atrage urmari grave, acesta isi va atinge scopul, se va afirma, si nu cu ceva care va atrage atentia pozitiv ci din contra. Unii fiind capabili ca din aceasta dorinta oarba dupa afirmare sa treaca la gesturi fapte extreme, cum ar fi consumul de droguri, teribilisme la volan sau multe altele.
   Dorință aceasta de afirmare poate fi atât de intensa încât individul recurge la acțiuni împotriva voinței lui, de fapt el un își dorește înfăptuirea unor lucruri dar pentru a fi văzut si apreciat de grup riscă.
   Un alt motiv pentru care o persoana adera la un anumit tip de anturaj este acela de a te simți in siguranță. Un fel de Organizație a națiunilor unite, când este unul in necaz intervine restul grupului, vorba proverbului " unde- s multi puterea creste si dușmanul nu sporește " .
   Anturajul tânărului creștin trebuie sa fie definit de sinceritate, curăție, adevăr si pasiune pentru Hristos.
   Cum este definit anturajul din care faci parte ?
 

141. Neoprotestantismul la romani - Oameni si Perspective

Nickbags: Insult, deci exist! - de Nicolae.Geantă

Nickbags: Insult, deci exist! - de Nicolae.Geantă: Zilele trecute, în centrul Braşovului, un bucureştean cu gipan argintiu, a deschis portiera şoferului şi m-a înjurat. (I s-a părut o ofensă...

Alin si Florina Jivan - Ne vom revedea (album Ma intorc acasa 2015)

Nickbags: Citiți ca să vă doară - de Vladimir Pustan

Nickbags: Citiți ca să vă doară - de Vladimir Pustan: Creștinii trebuie să știe puțină carte, cât să poată citi Sfânta Scriptură, zicea Tertulian. El nu prevedea faptul că va veni o zi, când toa...

Destinul Omului Depinde De Alegerea Personală.

Atunci când părăsim copilăria devenim conştienţi de realităţile vieţii şi realizăm că lumea este o diversitate de idei şi filosofii contradictorii. Puncte de vedere diferite despre lume şi viaţă specifice fiecărei culturi s-au mixat în mod ciudat, dând naştere la un număr nesfârşit de convingeri şi doctrine. Un nesănătos şi exagerat spirit ecumenic încurajează păgânismul să semene cât mai mult cu creştinismul şi invers, Biserica să semene cu lumea şi invers şi toate acestea devin posibile pe fondul ignoranţei biblice, a lipsei de spiritualitate creştină şi responsabilitate pastorală.      În această îngrămădire de învăţături, unde totul se subordoneazădemocraţiei şi dreptului omului la libertate de exprimare şi manifestare, orice este posibil şi tolerat. Printre altele, este acceptată şi ideea că omul se naşte ca oricare obiect electrocasnic cu o carte de instrucţiuni şi garanţie, în care este specificată soarta lui, dacă va fi sau nu mântuit, dacă va ajunge sau nu beţiv, curvar, drogat, hoţ... sau nu, şi toate acestea conţin destinul (soarta) omului pe care el trebuie să-l urmeze şi orice ar face nu se schimbă nimic. Atunci când ieşim din ignoranţa ecumenică contemporană şi deschidem Cartea lui Dumnezeu citim următoarele: ,,Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui... Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta, şi te vei lăsa amăgit să te închini înaintea altor dumnezei şi să le slujeşti, vă spun astăzi că veţi pieri... Ţi-am pus pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui, şi lipindu-te de El: " (Deuteronom 30:15-20).      Biblia afirmă limpede şi clar libertatea pe care omul o are să aleagăceea ce vrea în viaţă şi apoi să suporte consecinţele propriei alegeri, în concluzie destinul este în mâna omului, este dreptul de a alege. Sunt câteva evenimente în Biblie, în care oamenii au fost întrebaţi ce vor, multe altele în care oamenii au spus ce vor fără să fie întrebaţi. Este interesant să vedem căei au devenit în timp ceea ce au vrut. Ceea ce vor oamenii răspunde nevoilor, pretenţiilor, mofturilor, intereselor sau poftelor lor, drept pentru care unele dintre lucrurile vrute sunt bune, altele sunt rele.       În general oamenii vor mai mulţi bani, frumuseţe, inteligenţă, sănătate, libertate, democratie, vacanţe, mai multă mâncare, băutură şi distracţii... De obicei, oamenii neglijează sau subordonează lumea spirituală, cerul şi viaţa veşnică în favoarea lumii materiale, care oferă confort, plăcere, fericire... şi aceasta dovedeşte care este scopul unui om şi unde îşi va petrece veşnicia. Biblia prezinta un om bogat (Luca 16:19-31) care, murind, ajunge în iad datorită modului de viaţă păcătos şi acolo încearcă prea târziu să-şi rezolve problema sufletului pe care l-a neglijat în totalitate în viaţa de pe pământ. Aducându-şi aminte că mai are cinci fraţi în viaţă care, ducând acelaşi mod de viaţă păcătos, vor ajunge ca şi el în iad, insistă în faţa Părintelui Avraam săfacă ceva supranatural pentru mântuirea lor. Însă acesta îi răspunde că pentru mântuirea oricărui muritor este suficientă Biblia, care conduce la pocăinţă de păcat şi credinţă în Mântuitorul Isus Hristos. Şi toate aceste dacă omul VREA. Biblia prezintă oamenii care au vrut lucruri rele şi au ajuns rău şi oameni care au vrut lucruri bune şi au ajuns bine. I. OAMENI CARE AU VRUT LUCRURI RELE 1. Conformism religios în loc de închinare sfântă. Deuteronomul 12:30 - ,,Vezi să nu te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: `Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel`." Mulţi oameni se conformează în mod greşit anturajului păcătos în care trăiesc, doar pentru că aşa vor. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 2. Monarhie umană în loc de teocraţie (divină). 1 Samuel 8.4-5 - ,,Toţi bătrânii lui Israel s-au strâns şi au venit la Samuel la Rama. Ei au zis: `Iată că tu eşti bătrân, şi copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile`." Dumnezeu califică alegerea lor drept infidelitate: ,,Domnul a zis lui Samuel: `Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei`.” Încă din Eden omul a vrut să ajungă MARE ca Dumnezeu. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 3. Tâlharul Baraba în loc de Mântuitorul Hristos. Marcu 15.11-14 - ,,Dar preoţii cei mai de seamă au aţâţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. Pilat a luat din nou cuvântul, şi le-a zis: `Dar ce vreti să fac cu Acela, pe care-L numiţi Împăratul Iudeilor?` Ei au strigat din nou: `Răstigneşte-L!`" Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 4. Crimă în loc de pocăinţă. Marcu 6:22 - ,,Fata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod... Împăratul a zis fetei: "Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da." Mesajul profetului trebuia să-i conducă la pocăinţă, însă au ales să-l omoare, deoarece slujirea lui demasca păcatul, duplicitatea şi mediocritatea lor spirituală. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 5. Foc şi răzbunare în loc de a doua şansă. Luca 9:54 - ,,Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: `Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie?`" Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. Peste ani, în urma pocăinţei samaritenilor, Dumnezeu i-a binecuvântat cu ,,focul” Duhului Sfânt (Faptele Ap. 8:14-25). II. OAMENI CARE AU VRUT LUCRURI BUNE 1. Elisei a vrut putere. 2 Împăraţi 2:9 - ,,După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: `Cere ce vreisă-ţi fac, înainte să fiu răpit de la tine`. Elisei a răspuns: `Te rog să vinăpeste mine o îndoită măsură din Duhul tău`.” Oamenii sunt dominaţi de păcat, pentru că sunt lipsiţi de puterea lui Dumnezeu. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 2. Solomon a vrut înţelepciune. 1 Regi 3.5-10 - ,,La Gabaon, Domnul S-a arătat în vis lui Solomon noaptea, şi Dumnezeu i-a zis: `Cere ce vrei să-ţi dau.` ...Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău!... Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului”. Trăim înconjuraţi de oameni inteligenţi, însă lipsiţi de înţelepciune. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 3. Bartimeu a vrut lumină. Marcu 10:51 - ,,Isus a luat cuvântul şi i-a zis: `Ce vrei să-ţi fac?` `Rabuni, i-a răspuns orbul, să capat vederea`.” Acest om a înfruntat ruşinea publică venind la Mântuitorul cu problema lui. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 4. O mamă şi-a vrut copii în cer. Matei 20:21 - ,,El a întrebat-o: `Ce vrei?` `Porunceşte`, I-a zis ea, `ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta`." Prea multe mame îşi vor copiii doar pe pământ, acest lucru fiind dovedit de dorinţele, deciziile, priorităţile şi valorile lor. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. III. CONCLUZII Nu este cinstit să spunem că nu există Dumnezeu, doar pentru că vrem mai mult să nu existe. De asemenea, nu este cinstit să spunem călucrurile pe care le facem nu sunt păcat, doar pentru faptul că nu vrem sărenunţăm la ele. Ceea ce vrem sau nu vrem noi nu este soartă, ci alegere personală şi orice alegere are consecinţe. Avem o singură viaţă, CE VREM să facem cu ea? Unii vor mântuirea prin credinţa în Isus şi pocăinţă faţă de păcat, alţii vor doar păcat şi religie goală. Fiecare va avea ceea ce a vrut sa aibă. ,,Ce seamănă omul aceea va culege.” sursa : http://bethanynewsite.com                                                          Pastor Luigi Miţoi

O cununie facuta in cer, relatare Vladimir Pustan.

Boala adunărilor.

     Ca om, poți avea o mulțime de boli. Unele ușor tratabile altele mai grele. Poti avea boli care sa îți provoace multa suferință, sau chiar moartea. Dar sunt si boli care te reduc la anumite limite locomotorii sau limite in privința alimentației. Exista afecțiuni care limitează sau chiar opresc dezvoltarea anumitor simțuri sau abilitati, transformând acel om dintr-o persoana cu dezabilitati.
     Adunările sunt bolnave, bolnave pentru ca aerul din lume este contaminat.
   Una din bolile adunărilor este sentimentul de superioritate fata de oricine nu este la fel. Uitând de poruncite date de Scripturi prin care cel ce se vrea a fi mai mare trebuie sa se coboare mai jos, trebuie să fie slujitorul celorlalți. Privim ca vameșul pe toți cei ce nu sunt la fel nouă.
     O altă boala in adunare este aceea de a fi mereu la una din extreme. Pocăiții extremei de sus nu au televizor, nu beau cafea, nu accepta decât acordeonul in lauda si închinare, nu poarta cravata, aleargă mai ceva ca Usain Bolt acolo unde se vrea a fi prezent vreun proroc.
   Pocăiții extremei de jos spun ca mai merge si cate o sudalmă ca doar toți avem slăbiciuni, combina cafeaua cu cate un Malboro, fac din timpul de laudă si închinare un adevărat " shou păcătos", ei mai pun de cate o chermeza, ele botox.
   Si ultima boala dar nu cea din urma este boala lui Iona, acea boala prin care îți pierzi mărturia înaintea Lui Dumnezeu si înaintea oamenilor. Mireasma de pâine proaspătă te conduce spre o brutarie in timp ce un miros greu de mucegai te conduce spre un tomberon. Un tomberon care la început era un vas de cinste.
  M-am întrebat de multe ori care or putea fi motivele din care numite adunări sunt la același număr de membrii ca si acum 20 de ani, si cele de mai sus mi-au dau dintr-o oarecare măsură răspuns.

Nickbags: De ce tăcem? - de Vladimir Pustan

Nickbags: De ce tăcem? - de Vladimir Pustan: Pentru că înțelegem evanghelizarea ca fiind o activitate de iarnă a bisericii, înainte de darea de seamă, când adunăm oameni de la biserici...

Da, mai cred in minuni !

    Deunăzi un prieten ma întreba daca mai cred in minuni si daca da, de ce as mai crede.
     Răspunsul a fost si scurt si rapid , da, cred cu toată tăria in minuni, si motivele credinței sunt lucruri si evenimente ce au loc in fiecare zi, in fiecare loc si clipa.
   Da, mai cred pentru ca nu-i minune mai mare decat sa poti trai timp de 30, 31 de zile cu doar 350 de lei, cat sunt pensiile multor bunici bolnavi care dau lunar numai pe medicatia necesara lor, 250, 300 de lei.
   Da, cred, pentru ca-i o adevarata minune politica romaneasca, sau poate este mai potrivit spus, de minune.
Pensii speciale de 3 ori pe an, coloane oficiale ce insotesc unii demnitarii in vizitele lor diplomatice la bufet, mascatii ridica o batrana de 70 de ani, dupa care Dna-ul o interogheaza pana moare.
   Cred, pentru ca a face arest " in familie" , vorba unui prieten, dupa ce ai furat 3 milioana de euro, este intradevar o minune.
Dar nu numai acestea sunt motivele pentru care mai cred inca in minuni ...
   Dred si pentru ca vad minunile Lui Dumnezeu in fiecare zi manifestandu-se in continu.
Un pacatos iertat, un om mantuit, 3 zile in care intreg cerul a vaduvit dupa Cel Ce avea aceeasi slava ca Dumnezeu. Minune este si aceea prin care omul primește posibilitatea de a devenii dintr-un păcătos notoriu, fiu al cerului.
    Nu vorbesc de vindecări miraculoase , nici despre unele obiecte ce apar si dispar, vorbesc despre minunea trântirii ușilor in nas, minune ciudata, dar Dumnezeu folosește si astfel de minuni uneori pentru a nu ne lăsa sa ne nenorocim singuri, chiar daca inițial lucrurile dau mai mult a faliment.
    Mai cred in minuni ... Si nu doar pentru faptul ca le vad si le aud.