Ne aflăm, dacă nu veghem, pe drumul bisericilor istorice, unde cei din personalul clerical au ajuns curatorii (administratorii) catedralelor pe care le vizităm noi când ne ducem ca turiști prin Europa. Doamne, ferește!
Una din cele mai triste constatări ale unui baptist din România, care a văzut pericolul și trage un semnal de alarmă:
“Pastorii nu mai au grija de turme, ci doar de staule!“
Nici cu cealaltă extremă nu stăm mai bine. Unii au grijă foarte mare de oi, într-o biserică în care au de toate și nu duc lipsă de nimic. Nici Dumnezeu nu le mai trebuie! Am pășit vârtos în epoca Laodiciei! Iată o declarație de scopuri dintr-o biserică emergentă umanistă (găsiți undeva numele lui Dumnezeu?):
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu