Este o intrebare pe care mi-o pun, ca simplu membru intr-o biserica Penticostala. Si cand spun oameni, nu ma refer la frati si surori in Domnul, ma refer la cei despre care spunem noi ca "ratacesc in intuneric".Investim mult in evanghelizari, cantareti bine pregatiti, predici puse la punct, mese de dragoste... si cu toate astea, in cele mai multe biserici rezultatele sunt sub nivelul asteptarilor noastre.
Si incepem sa cautam scuze, ca doar scrie ca "dragostea se va racii" si alte pretexte unele mai reusite altele dea dreptul penibile.
Eu cred ca oamenii nu mai vin la biserica pentru ca ei au in primul rand nevoie de modele si de cele mai multe ori noi nu suntem. Traim o viata care nu acompaniaza prea bine numele pe care il purtam, am spus-o si v-oi continua sa o spun, crestinismul de Duminica nu ma face sa cred despre un om ca este cu adevarat crestin, Dumnezeu nu "sarbatoreste" un astfel de crestinism, lunea ne intoarcem la afacerile noastre, afaceri din care imi permit sa spun ca L-am cam scos pe Dumnezeu...
Duminica in biserica toti "par" sfinti, luni, mari, ... este mai greu sa pastrezi imaginea asta.
In al doilea rand cred ca oamenii nu vin la biserica pentru ca, ei au nevoie de raspunsuri la intrebarile lor, la nelinistea lor, si de acolo de unde ar trebui sa primeasca aceste raspunsuri, nu le primesc.
Invatam sa predicam, facem studii aprofundate pe anumite subiecte, suntem plini de litere, de fraze la care se plange, dar nu dam le dam raspuns celor carora au nevoie de acestea. Aratam spre cer, dar nu ii si conducem spre el, am infiintat scoli de vindecare uitand ca Biblia ne cheama sa credem putin, doar cat un graunte de mustar...
Trimitem oamenii pe la manastiri, in loc sa-i trimitem la Biblie, la Hristos, la Cel ce este raspuns tuturor intrebarilor...
Tratam subiecte actuale cu negativism, ocolim intrebarea crezand ce nu o sa mai necesite astfel nici un raspuns.
Oamenii nu vin la biserica pentru ca ei au nevoie de iubire continua, nu numai de degete ridicate amenintator. Un om care vine dintr-o lume a urii si indiferentei gaseste si in biserica aceeasi nepasare si indiferenta.
O intmplare spune despre un om care a cazut intr-o groapa din care nu mai putea iesii.
Discutii pe marginea gropii:
Subiectivul: Imi pare rau pentru tine.
Obiectivul: Toti am fi putut cadea, omeneste judecand.
Fariseul: Numai cei rai cad in groapa.
Matemeticianul: Groapa are 2 metri, probabilitetea de a iesii din ea este de 1.354%.
Legalistul: Iti meriti soarte.
Autocompatimitorul: Sa vezi in ce groapa am cazut eu...
Optimistul: Putea fi mult mai rau
Pesimistul: Asta nu-i nimic, sa vezi ce o sa urmeze.
ISUS: Am sa cobor dupa tine.
Dumnezeu are nevoie de oameni care sa coboare de la amvon in strada, pentru a "smulge" suflete din trenul iadului, oameni cu pasiune pentru cer.
Va urma ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu