V. T. Ebraic are trei cuvinte folosite pentru “băuturi”:
a) tirosh – este cuvântul care se referă la mustul proaspăt obţinut din stoarcerea strugurilor, şi care încă nu a început să fermenteze. Cuvântul acesta apare de 38 de ori în V.T., uneori însă este folosit în sens negativ ca sinonim la “vin”. Alteori este incorect tradus cu cuvântul “vin”. Important este să observăm că în majoritatea cazurilor în care Biblia pare să admită consumul vinului, este folosit de fapt acest cuvânt ebraic, care înseamnă de fapt „must” sau şi mai corect „must proaspăt”. Iată exemplele folosiri acestui cuvânt în V.T. :
Gen 27: 25,28,37: Deut. 12:17: Neemia 13:4: Ioel 2:24
b) iaiin – este cuvântul care în mod normal însemna “vin”, cuvânt folosit de 141 de ori. Imediat ce s-a început fermentaţia mustului, acesta nu mai era numit tirosh (must) ci iaiin (vin). Iată câteva exemple de folosire a acestui cuvânt:
Gen. 9:21,24: Gen. 19:34: Lev. 10:9: Jud. 13:14: Prov. 21:6
c) shekar – este cuvântul folosit pentru vinul complet fermentat şi pentru băuturile îmbătătoare obţinute prin fermentaţie (băuturi similare cu berea, produse din orz, măsline, mere sau miere). Precizăm că în vremea Vechiului Testament încă nu era cunoscut procedeul distilării, deci nu puteau fi cunoscute sau folosite nici un alt fel de băuturi alcoolice distilate cunoscute astăzi. Acestea ar fi intrat însă în mod sigur în această categorie de băutură, deoarece traducerea obişnuită a lui shekar este “băutură tare”. Chiar vinul, dacă nu era diluat cu o anumită cantitate de apă era considerat a fi shekar , deci “băutură tare”. Trebuie să precizăm că V.T. oprea folosirea acestei băuturi prin cerinţa de a fi vărsată înaintea Domnului şi prin semnalarea consecinţelor acestei băuturi:
Num. 28:7: Lev. 10:9: Isaia 5:22
•2. Folosirea vinului în cultura din vremea Noului Testament
Trebuie să începem prin a preciza că N. T. grecesc are un singur cuvânt (oijno” – “vin”) acoperind toate cele trei cuvinte evreieşti de mai sus. Numai factorii din context şi deciziile de interpretare ne pot ajuta să înţelegem ce fel de oijno” era folosit. De exemplu în Ioan 2, deoarece se aminteşte că vinul care a fost obţinut de Domnul Isus din transformarea apei era “cel mai bun“, se poate deduce că acesta era must proaspăt, pentru că cel mai proaspăt era cel mai bun!
Pe de altă parte, textul din 1 Tim. 5:23, folosit uneori ca argument adus în favoarea unui consum moderat şi permisibil de vin, ne cere să analizăm cu atenţie metoda folosită pentru consumul vinului în timpurile N.T. ; este necesar să observăm însă că sfatul dat de Pavel lui Timotei a fost dat tocmai pentru că el folosea NUMAI apă (abstinenţă totală) iar scopul sfatului era unul medical şi nu pentru distracţie sau plăcere.
Iată ce spune Robert Stein despre consumul vinului în timpurile N. T. :
“În vechime, vinul era păstrat de obicei în vase mari numite amfore. Însă când vinul era folosit, era turnat în nişte cupe mari numite “krater”, în care era amestecat cu apă… este important să notăm că înainte de a fi băut, vinul era amestecat cu apă şi apoi erau umplute cupele. Proporţia de apă era diferită:
Homer (Odiseea IX?208f) – 20 de părţi apă şi una vin
Pliniu (Istoria, XIV, vi, 54) – 8 părţi apă şi una de vin
Aristofan – trei părţi apă şi una de vin
Hesiod – trei părţi apă şi una de vin
Uneori proporţia aceasta era mai tare, dar întotdeauna când era mai puţin de o parte apă şi una de vin, amestecul se numea “vin tare”. Pe de altă parte, a bea vin fără a-l amesteca cu apă era considerat un obicei barbar, deoarece, aşa cum spunea Plutarh, “numai barbarii beau vinul neamestecat”. În literatura antică, de obicei “vin” înseamnă vin amestecat cu apă (de regulă trei părţi apă şi una de vin) iar dacă nu era preparat în felul acesta se numea “vin neamestecat”. Acesta era nu numai obiceiul grecilor, ci şi al evreilor, după cum reiese din “Enciclopedia Evreiască” vol. 12, pag. 533, tractatul “Shabat 77a” şi din 2 Macabei 15:40: „Că precum a bea numai vin sau numai apă, nepotrivit lucru este, pe când vinul amestecat cu apă este dulce şi desfătează“. De ce trebuia vinul amestecat astfel cu apă? Pentru că apa putea fi dezinfectată prin fierbere (dar ar fi fost un procedeu greoi), prin filtrare (ceea ce nu ar fi redus riscul îmbolnăvirilor) sau prin amestecare cu vin, procedeul cel mai sigur de dezinfectare a apei de băut. Iată de ce primii scriitori creştini recomandă ca şi vinul de la Cina Domnului să fie preparat în acelaşi fel (Hipolit, Ciprian, Clement de Alexandria)[1].
Probabil că vechii greci privind la unii români de astăzi ar spune : “voi sunteţi barbari! Voi beţi vinul neamestecat!
Problema contemporană însă poate fi rezumată în întrebarea : Dacă Biblia ne învaţă să ne bucurăm de toate bunurile, înseamnă că se poate consuma alcool pentru plăcere (deci nu în scopuri medicale)? Mai precis, ce spune Biblia despre consumul alcoolului ?
•B. Ce spune Biblia despre consumul băuturilor alcoolice ?
•1. Beţia este un păcat
Biblia condamnă folosirea excesivă a vinului. Un beţiv trebuia pedepsit cu moartea (Deut. 21:20-21), deci beţia era considerată la fel de gravă ca şi crima, violul sau blasfemia.
Deşi creştinul nu mai este sub Lege, şi N.T. precizează că Dumnezeu urăşte beţia. După 1 Cor. 5:11 creştinii trebuie să se separe de cei care se numesc creştini dar totuşi sunt beţivi. Despre beţivi se spune că ei nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu (1 Cor. 6:9-10). Apostolul Pavel de asemenea porunceşte: “nu vă îmbătaţi de vin” (Ef. 5:18) precizând şi faptul că beţia este una din faptele firii pământeşti (Gal. 5:19-21).
•2. Băuturile tari sunt înşelătoare şi păcătoase
Preoţilor le era interzis să bea vin şi băuturi tari (Lev. 10:8,9) iar Solomon a spus : “vinul este gălăgios, băuturile tari sunt batjocoritoare”. Conducătorii nu aveau voie să le consume ca să nu pervertească dreptatea (Prov. 31:4-5). Isaia a pronunţat un “vai” asupra celor “care disdedimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare” (Isaia 5:11). Mica a spus că cei care vorbesc proorocind despre băuturi tari sunt prooroci mincinoşi (Mica 2:11). Deci Scriptura condamnă şi vorbesc negativ şi dezaprobator despre băuturile tari (shekar).
•3. Folosirea excesivă a vinului este greşită
În timpul lui Amos, deoarece paharele obişnuite erau prea mici pentru israeliţi, au făcut nişte pahare mai lungi (Amos 6:1,6). Habacuc arată şi el cum băutura a dus la stricăciune morală (Hab. 2:15) lucru care îl vedem şi în cazul lui Ahaşveroş (Estera 1:10). De asemenea, excesul de băutură poate duce la :
- uitare şi încetinirea judecăţii (Prov. 31:4-7)
- uimire sau stupoare (Ierem. 25:27; 51:39)
- boală (Isaia 19:14; 28:7-8)
- încăpăţânare şi pierderea controlului mental (Iov 12:25)
- aroganţă (Hab. 2:5)
- confuzie şi vise delirante (Prov. 23:31,35)
- ochi înroşiţi (Prov. 23:29-30)
- insomnii sau somnolenţă (Gen. 9:20-24; 19:33)
- lipsă de sentimente (Prov. 23:31,35)
- sărăcie (Prov. 23:20-21)
Unii încearcă să evite această problemă obiectând : când devine excesivă folosirea vinului ? Evident că temperamentul poate fi diferit şi efectul băuturii poate fi altul, dar influenţa este simţită chiar şi la cei mai „rezistenţi”. Testele medicale arată că după trei pahare de bere capacitatea memoriei scade cu 13% iar un dactilograf va face cu 40% mai multe greşeli decât înaintea consumului acestor trei pahare.
4. Conducătorii bisericii trebuie să fie cumpătaţi
1 Tim. 3:3,8 – un diacon respectiv pastor să nu fie dedat la vin
•5. Vinul era folosit în scopuri medicale
Exemplul cel mai clar este Timotei (vezi 1 Tim. 5:23) unde conform cu explicaţia de mai sus, apostolul Pavel îl îndeamnă să folosească puţin vin în apă, tocmai cu scopul de a evita riscul îmbolnăvirilor, care în cazul lui Timotei era mai mare.
Alte trei folosiri în scop medical:
2 Sam. 16:2 – împrospătarea puterilor celor care erau extenuaţi în deşert
Prov. 31:6 – băutura tare folosită ca sedativ sau calmant pentru alinarea durerilor celor care erau pe moarte (astăzi sunt alte metode).
Luca 10:34 – dezinfectant pentru răni
Pornind de la aceste lucruri pe care Biblia le spune despre consumul vinului şi completându-le cu altele în care Biblia nu este categoric exprimată, unii creştini de astăzi trag concluzia că un consum moderat de băutură (cel puţin de vin) este permis astăzi, numind aceasta o libertate de conştiinţă. Înainte de a lăsa conştiinţa să fie amorţită de concluzii pe care de fapt le-ai anticipat sau le-ai dorit, ar fi bine să analizezi şi următoarea problemă:
Va urma.
...de de fr. Pastor Gelu Pacurar sursa:http://nascutdinnou.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu