Evanghelizare Rodna 16 august 2015 Gabi Zagrean

Vladimir Pustan evanghelizare SACALAZ 2015

Altarul unui Dumnezeu necunoscut: What did Bible say?

Altarul unui Dumnezeu necunoscut: What did Bible say?:   Martorii lui Iehova spun atunci cand incerci sa ii confrunti, ca Biblia nu poate fi analizata de oricine si oricum, cu verdicte banale ...

In Taina - Teo Family feat. Cristi Chifan (2014)

De ce ne mor tinerii? - Sefora Geantă.

Unii dintre dumneavoastră ne spuneţi adolescenţi teribilişti. Alţii, tineret. Unii credeţi că nu mai avem nicio şansă de reabilitare, alţii continuaţi să speraţi la un viitor mai bun.

Da, generaţia noastră n-a prins războiul, nu ştim să ţinem arma în mână. Niciun glonț nu ne-a străpuns pe front, dar asta nu înseamnă că nu suntem răniţi. Noaptea, când nu-i vede nimeni, mulţi plâng înfundat şi muşcă din pernă regretând deciziile luate, urmând ca a doua zi să afişeze din nou acel zâmbet mai fals ca produsele chinezeşti. Mulţi, dacă nu toţi, considerăm că a-ţi expune sentimentele în public e dovadă de slăbiciune. Ori, noi trebuie să fim puternici (sau măcar să dăm impresia asta), nu?

Suntem greu de înţeles, mai ales când refuzăm să comunicăm. Dar şi tăcerea-i un răspuns… Câteodată prea dur şi brutal ca să fie luat în considerare. Avem nevoie de înţelegere. Toţi oamenii cărora li se dă o şansă la viaţă (mai exact cei care scapă de blestematul avort), toţi părinţii, toţi oamenii mai în vârstă, toţi au trecut cândva pe aici. Problema e că majoritatea uită că au fost şi ei tineri cu defecte şi bravează în faţa noastră, bazându-se pe principiul ‚‚dacă n-au fost de faţă, sunt obligaţi să creadă ce spunem noi’’

Refuzăm uneori adevărul. Din teamă că, ştiindu-l, ni se vor sfărâma şi ultimele cioburi de vise rămase prin suflet. Spun cioburi pentru că multe vise ni le-au spulberat alţii deja. O învăţătoare care şi-a făcut elevul prost sau incompetent, un părinte care i-a spus copilului că nu-i bun de nimic, unmai bine nu te năşteai! Sau un tu n-ai nicio şansă! Nu vei reuşi niciodată. E nevoie de câteva secunde să arunci o vorbă, ca să produci o rană ce nu se mai vindecă într-o viaţă.

Nici noi nu ştim ce vrem. Ba ne îmbraţişăm cu singurătatea, ba ne lepădăm de ea. Oricum, ea ne rămâne cel mai fidel tovarăş.

Ne închidem în noi, ori ne plângem în faţa tuturor. Ne căutăm alinare în iubire, în cărţi, în somn, în filme, în săli de fitness, în alcool sau droguri, în dezmăţ, în like-uri. În tot ce-i rău. Şi unii în mâncare. Dar mai devreme sau mai târziu toţi realizăm că prăjitura, la început atât de dulce, a prins gust de cianură, iar în văzduh pluteşte un miros stătut de moarte. Ferice de cei ce-şi găsesc alinarea în Dumnezeu!

Ne plictisim repede. Nu ducem treaba la bun sfârşit. Nu facem lucrurile bine sau le facem în silă. Nu-i ciudat că ne-a pierit cheful de viaţă chiar dinainte să descoperim cum e viaţa de fapt?! Cocoşaţi sub povara grea dar invizibilă pentru restul lumii, ne transformăm încet în Quasimodo adaptat la viaţa în secolul XXI. Purtăm în spate saci de suferinţă, de neînţelegere, de ură, de regrete şi remuşcări tânjind  după oameni care să ne înţeleagă. Ne aplecăm sub povara chinuitorului niciodată nu voi fi suficeint de bun şi uităm să mai privim la cer,  tocmai când acela-i singurul loc de unde ne vine izbăvirea.

Unii fug de biserici şi de credinţă, spunând că-i ceva de modă veche. Nu se mai poartă. Nu mai are priză, ba chiar strică reputaţia. Ce-o să spună gaşca despre mine dacă merg? Mă vor crede nebun...

Cei care încă mai frecventează lăcaşele de cult o fac din 3 motive: fie de frică, fie din obişnuinţă, fie din dorinţa de a-L căuta pe Dumnezeu. Membrii din primele două categorii or să dispară şi ei pe parcurs. Când te căsătoreşti şi ieşi de sub papucu’ lu’ tăticu’, adio biserică! Şi din păcate, există destule cazuri care confirmă teoria asta.

E din ce în ce mai greu să ţii tinerii în biserică. Parcă lipsește magnetul. Bătrânii nu acceptă upgradările, noul, tinerii vechile tradiţii. Primii se vaită că aud ‚ropote’ în biserici, de la tocurile fetelor, ceilalţi se lamentează că-s numai cântări pe șapte beregăţi, lipsite de vlagă şi bucurie. Rezolvarea? Să lase fiecare de la el.

Am spus unor surori că bisericile care trag cu dinţii de sfânta tradiţie or să se golească curând. Au făcut ochii mari de uimire. E simplu, le-am explicat, tinerii vor pleca pentru că nu le place atmosfera, iar bătrânii rămaşi vor trece dincolo, că-s tare mulţi pe ultima sută de metri. Iniţial au râs, dar apoi mi-au dat dreptate…

De ce mor tinerii? Pentru că nu mai au speranţă. Care-i soluţia?

Trâmbiţaţi speranţa! Strigaţi în gura mare că există o Soluţie pentru orice problemă, un Remediu pentru fiecare boală. O Cruce care primeşte saci cu poveri şi oferă în schimb eliberare şi pace.

Vorbiţi oamenilor despre Cel ce poate ierta orice păcat, oricât de greu ar fi! Zâmbiţi-le înţelegător! Oferiţi îmbrăţişări! Întindeţi mâna celui ce are nevoie de ajutor! Menţineţi flacăra speranţei aprinsă! Atâta vreme cât pâlpâie, încă n-am pierdut lupta!

Şi tot ce faceţi, faceţi cu pasiune! Pasiunea e speranţă!

P.S.: Lumea are atâta lumină cât răspândim noi. Stând ascunşi sub obrocul comodităţii, îi lăsăm în întuneric. Şi lipsa luminii e moarte sigură.

Sefora Geantă

sursa: Ciresarii.ro

Mafia penticostala din Romania - un reportaj Romania TV.

    Folosind niste termeni de care tanara domnita cu siguranta este straina, prezinta daca se poate spune asa, un grup secret format din ''pastori'' si ''predicatori'', influenti si bine infiltarati in anumite ratele infractionale periculoase care se pare ca pregatesc ceva.

  Va spun sincer ca am facut un mare efort sa urmaresc cele 2 parti ale acestui reportaj deoarece incoerenta un exprimare si lipsa argumentarii declaratiilor la adresa asazisului grup secret, mi-au provocat un sentiment foarte accentuat de repulsia fata de adevarul ca sunt roman si sunt contemporan cu astfel de oameni (RTV/grup secret).

   E adevarat, in ultimul timp, pentru o ora de rating peste nivelul programelor fara semnal, unii sunt capabili sa-si bage parintii in direct si sa-i injure ca si cum nu s-ar fi vazut niciodata ... dar asta este altceva.

    Nu am fost de acord si nici nu voi fi vreodata ca cei ce spun ca sunt pocaiti sa se bage in politica.

De ce?

Raspunsul este cat se poate de simplu, politica in Romania cel putin, functioneaza pe baza de minciuni, si activitatea numita in termeni civilizati "politica", in Romania numai politica  nu este.

   Daca in 2007 barilul costa 76 de dolari, cumparam benzina cu 3,5 lei. In 2015 barilul costa cu putin sub 50 de dolari si cumpar benzina cu 5,4 lei ...

   Daca eu, cand eram inca la scoala, prin anul 2003 aveam alocatie 210.000 lei (21 lei), in 2015 fetita mea de 3 ani are alocatie de 84 de lei ... o cerstere ... ceva de speriat.

   In 2009 minimul pe economie era 600  de lei, in 2015 este 1050 de lei. Onoratii nostrii demnitari nu au reusit sa creasca foarte mult nici alocatiile, nici sa stabilizeze pretul la carburanti, nici sa atrega prea multi investitori straini, insa s-a ocupat din plin de ei insisi, si-au votat nenumarate prime de vacanta in toti acesti ani, din banii adusi in bugetul national de fiecare contribuabil, nu au avut probleme nici cand si-au votat in secret nenumarate mariri de salar, nici la votarea pensilor speciale, dar nu am inteles de ce le spune speciale ca ei nu au facut numic special pentru Romania ... ma insel, tot ce au facut a fost si este special, speciale sunt si pensiile bunicilor nostrii care au muncit cate 40 de ani si acum lunar primesc cate 600, 700 de lei ...

  Asta numesc eu grup infractional periculos, si cand ajunge acest grup se conduca si o tara de indiferenti, devin si mai periculosi.

  Avem politicienii pentru care ne-am rugat, profesorii pentru care ne-am rugat, pastorii pentru care ne-am rugat, avem Romania pentru care ne-am rugat.

Urmariti predica de mai jos.

https://www.youtube.com/watch?v=pL2EdSTvwAQ